“Dragă Mamă și Tată,
De când am plecat la facultate am fost neglijentă și nu v-am scris. Îmi pare rău pentru neglijența mea. Am să vă aduc acum la curent cu ce mai fac, dar înainte de a citi mai departe, vă rog să vă așezați. Să nu citiți mai departe decât dacă stați jos, bine?
Bun, ce vă pot spune, este că sunt din ce în ce mai bine acum. Fractura craniană și comoția cerebrală pe care le-am făcut după ce am sărit de pe geamul camerei de la cămin, care a luat foc, imediat ce m-am mutat, par că s-au vindecat foarte bine. Am petrecut doar două săptămâni în spital și acum pot să văd aproape normal cu toate că mai am acele dureri de cap imense doar o dată pe zi. Din fericire, focul din cameră, dar și săritura mea au fost observate de un lucrător de la benzinăria de lângă cămin. El a fost cel care a sunat la ambulanță și pompieri. El a fost și singurul care m-a vizitat la spital și cum nu aveam unde să locuiesc pentru că mea cameră a ars complet, el a fost destul de drăguț să mă invite să împart apartamentul lui. Este o cameră la subsolul unei construcții, dar e destul de drăguță. El este un băiat foarte fain și ne-am îndrăgostit unul de celălalt și acum planificăm să ne căsătorim. Nu am stabilit data exactă dar cu siguranță va fi înainte ca sarcina mea să se vadă.
Da, mamă și tată, sunt însărcinată. Știu cât de mult vă doriți să fiți bunici și știu că veți primi copilul meu în viața voastră și îi veți oferi aceeași dragoste, devotament și grijă cum mi-ați oferit și mie când eram copil. Am întârziat nunta noastră pentru că iubitul meu a avut o infecție care îl împiedică să facă testele de sânge necesare, iar eu n-am fost atentă și m-am molipsit de la el.
Acum că sunteți la curent, vreau să menționez că nu a fost nici un incendiu în camera de cămin, nu am nici o fractură sau comoție cerebrală, nu am fost la spital, nu sunt însărcinată, nu sunt logodită, nu am nici o infecție nici măcar nu am un iubit. Cu toate astea am luat un 7 la Istorie și un 5 la Chimie și mi-aș dori să vedeți aceste note într-un cadru adecvat importanței lor.
Cu dragoste fiica voastră,
Sharon”
(scrisoare către părinți găsită în cartea Influence, The Psychology of Persuasion de Robert B. Cialdini)
Cu toții gustăm dintr-o poveste bună.
Folosim povești mai mult sau mai puțin creative, mai mult sau mai puțin “virale”. Le folosim de la transmite lecții de viață din generație în generație, cum ar fi Povestea lui Harap-Alb, la a transmite mesaje părinților cum e scrisoarea de mai sus, sau a ne poziționa brandul într-o piață cu o competiție acerbă, cum au făcut cei de la Dove printr-o campanie publicitară numită “Evoluție” care se întinde pe mai bine de douăzeci de ani.
Poate te întrebi, de ce consider TanTan ca fiind într-o zonă cu competiție acerbă. Competiția nu este numai între actualele școli de dans ci și cu companiile mari de „furat timp liber” ca Facebook, Netflix, TikTok, etc. Cu toții ne batem pe cele 2-3 ore libere pe care Ioana le-ar putea avea zilnic în timpul săptămânii.
Urmărește următorul videoclip și identifică povestea pe care o transmite Dove. Această idee a apărut într-un context în care companiile de înfrumusețare mergeau în extrem cu modificările digitale ale modelelor folosite în reclame.
Un video de un minut care te trece printr-o serie de emoții și se termină cu mesajul: “nu e de mirare că percepția noastră despre frumusețe este distorsionată”.
Asta se întâmpla acum mai bine de 20 de ani.
Sau alta tot de la Dove de acum 10 ani în care un artist specializat în portrete bazate pe descrierile oamenilor, creează două desene, unul după cum ne descriem noi, și altul despre cum ne descriu ceilalți. Diferențele le vezi la final…
Dă play la următorul video:
Sau altul recent cu una din cele mai nocive trenduri din ziua de azi… știi care e? Dă play…
Cu siguranță ai intuit că aceste povești trebuie să fie emoționale pentru a avea un impact puternic asupra Ioanei.
Mai mult dacă îi oferă și o valoare practică sau monede sociale atunci această poveste poate deveni “virală”, adică să fie distribuită și de alte persoane care nu sunt implicați în brandul TanTan. Ei vor face asta doar prin simplu fapt că se vor identifica cu acea poveste.
Tantan poate sa ii ofere povesti despre prietenie, apropiere umana firească, comunitate cu valori comune în care se simte în siguranta și de ce nu povesti de iubire.
Crezi că poți descrie o astfel de poveste? Imaginează-ți că e Ioana în fața ta și povestește-i direct ei.
Mai jos o poveste pentru Ioana: Mergând la întâlnirile tantan din țară am cunoscut femei faine, unele din ele m-au susținut intr-o perioada grea a vieții mele în care ma simțeam singura și izolata de lume în general. Tocmai ieșisem dintr-o relație pe termen lung și în mintea mea părea ca va fi foarte greu sa mai găsesc partenerul potrivit pentru mine. Am găsit deschidere la femeile cu care interacționam la aceste evenimente. M-au ascultat, m-au încurajat, mi-au povestit propriile lor experiente și mi-au dat încredere ca „ce-i al meu e pus deoparte”. Asta m-a ajutat sa ma stabilizez în perioada accea și sa nu ma mai abat de la valorile mele ca sa fac pe plac cuiva, sa nu mai fac „compromisuri” relaționale și sa am încredere ca va fi bine, chiar dacă asta însemna că nu voi mai avea o relație pe termen lung asa cum îmi pusesem în cap ca trebuie. Pe măsură ce m-am împăcat cu ideea ca voi fi bine și single , ceva esențial s-a schimbat în mine și nu mai aveam teama de a fi fără un el. La scurt timp după aceasta schimbare mi-am întâlnit soțul, tot la întâlnirile tantan și de atunci dansăm si ne bucuram împreună . Viata mea a atins echilibrul mult căutat și sunt recunoscătoare pentru prieteniile formate pe care continui sa le hrănesc și astăzi ajut și eu persoane aflate in impas emotional poate cu o discuție, poate cu o îmbrățișare, poate doar ascultând și normalizând experienta prin care trece cel/cea din fata mea.